EXCLUSIV VIDEO | Bucureștiul, cel mai afectat în cazul unui cutremur puternic. „Capitala este pe un sol nisipos, depindem de soartă. Stau la bloc, mă gândesc cu groază la ce o să se întâmple”

Cutremurele devastatoare din Turcia și Siria, cu magnitudini peste 7, soldate cu cel puțin 41.000 de morți, zeci de mii de răniți și milioane de oameni rămași fără case, urmate la o săptămână de seismele din România, din județul Gorj, cu magnitudine peste 5, dar care au surprins specialiștii prin intensitatea mare și cele aproape 100 de replici, readuc în discuție siguranța locuințelor și a spațiilor publice în cazul unui cutremur major. Oamenii se tem că multe blocuri ar putea să se prăbușească la un seism cu magnitudine peste 7, iar cei au trecut prin cutremurul din 1977 încă își amintesc clipele de groază de atunci.

• România este una dintre cele mai expuse țări din lume la cutremure.
• Datele oficiale arată că, la cutremurul de acum 46 de ani, zeci de mii de locuințe au fost afectate grav și aproape 200.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național. Aproape jumătate de secol mai târziu, clădirile sunt și mai vechi, iar lângă ele au apărut foarte multe noi.
• Dacă s-ar produce un cutremur cu magnitudine peste 7, în București, peste 6.500 de oameni ar muri, mai bine de 16.000 ar fi răniți, cel puțin 100 de blocuri cu opt etaje ar fi distruse și 23.000 de clădiri ar fi avariate semnificativ, potrivit datelor din Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022”, realizat de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.
• Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de moment 7,4, a fost cel mai distructiv seism din România. Potrivit datelor oficiale, în urma cutremurului au murit 1.578 de oameni și 11.321 au fost răniți, dintre care 1.424 de morți (90% din total) și 7.598 de răniți numai în București. Majoritatea deceselor din București au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri din București. 23 din 40 de județe au fost grav afectate.

Conform unui sondaj realizat de Fundația Comunitară București, doar 1% dintre bucureșteni se simt pregătiți și în afara oricărui pericol în cazul unui cutremur major.

„Sunt lucrări ascunse, aceasta este nenorocirea”

Doamna Tamara, de profesie arhitect, a povestit cât de terifiant a fost cutremurul din anul 1977.

Îmi este foarte teamă. Atunci când simt că se mișcă patul, am înțepenit. Eu le-am prins pe toate. A fost groaznic, groaznic. Acum îmi dau seama ce nu ar fi trebuit să fac. Am ieșit pe scară, dar toată lumea era pe scară, și era întuneric. A fost îngrozitor, toată lumea era panicată.

Acum stau la ultimul etaj și mă gândesc că alunec cu planșeul. Așa a fost la blocul Scala în 1977, cei care au stat sus, au mers cu planșeul și pur și simplu au planat. Mai rău este la etajul doi sau trei, pentru că acolo se rupe”, a spus femeia.

Proiectul unui bloc poate să fie bun, dar constructorul să nu respecte planul, a mai spus fosta arhitectă, care a precizat că s-a lovit de astfel de probleme întreaga sa carieră.

Știți care este nenorocirea, de ce m-am lovit și eu în meserie? Proiectul poate să fie foarte bun, rezistența calculată bine și cei care execută să lase de dorit. Vine maistrul și spune: nu punem fier de 16, punem de 12; nu facem fundația de un metru și treizeci de centimetri, ci de un metru, că ajunge. Sunt lucrări ascunse, care nu se văd. Asta e nenorocirea.

Eu stau la bloc și mă gândesc cu groază la ce o să se întâmple. Are numai magazine jos și nu știu cât de puternici sunt stâlpii, dar nu am ce să fac. Unde să te duci?”, a explicat fosta arhitectă.

”Am permanent în poșetă fluier și lanternă”

În opinia acesteia, în București sunt blocuri foarte bine făcute și altele care au probleme de siguranță.

Depinde mult și cum vine unda de șoc. Bucureștiul este pe un sol prost, pe un sol nisipos, iar unda de șoc se propagă altfel decât pe un sol bun sau pe o stâncă, spre exemplu. Și atunci, depindem doar de soartă.

Blocurile făcute special, spre exemplu Intercontinentalul, sunt elastice, pe un fel de fundație elastică, se clatină, dar își revin. Cad lucrurile din casă, de aceea toată lumea ar trebui să aibă bibliotecile cu cărți ancorate și tot ceea ce este realizat din corpuri.

Actele casei trebuie să fie undeva aproape, lanternă. Eu și acum am în poșetă fluier și lanternă. Asta pentru că telefonul se descarcă, dar fluierul nu se descarcă. Am câteva sticle de apă lângă ușa de la intrare. Trebuie să fie lângă o grindă puternică”, a adăugat fosta arhitectă.

”O dată și o dată, tot o să se întâmple”

În București sunt aproape 400 de clădiri cu risc seismic 1 și procesul de consolidare a fost aproape inexistent în ultimii 30 de ani. Mai mult, există nereguli pe piața construcțiilor, scrie în Raportul de activitate pe anul 2022 al Inspectoratului de Stat în Construcții.

„Dacă mă întrebați de construcțiile țării noastre, aici avem niște lipsuri. O parte din blocuri, cred că sunt sigure, cred că au fost construite temeinic, iar o parte din blocuri, cred că nu sunt sigure, că nu au fost inspectate.

Îmi este teamă de cutremur, dar este o teamă greșită pentru că teama de cutremur este una ce nu se poate controla. Este greșit să te lași pradă unei temeri în genul drobului de sare. Blocul în care stau eu este din 1980, construit după cutremur și are numai ziduri de beton”, a spus un bărbat.

O dată și o dată tot o să se întâmple. Eu stau la bloc și nu știu cum aș reacționa. E un bloc făcut în 1990 și de aceea mi se pare sigur. Cele făcute după 1995-2000, nu cred că sunt sigure. Cred că foarte multe blocuri s-ar dărâma, că structura este degradabilă.

Nu suntem siguri. Cel mai bine este să stai la curte și în afara orașului, dar dacă nu sunt posibilități, stăm la oraș și asta este situația”, a spus o femeie.

„Blocurile construite după anul 1977, după cutremur, ar rezista. Cele construite înainte de cutremur, nu. Atunci când cumperi o locuință, trebuie să te interesezi ce structură are”, a precizat un alt bărbat.

CITEȘTE ȘI:

Specialiștii INFP, despre cutremurul din Gorj: A fost urmat de 94 de replici / Intensitatea a depășit 7 grade în zona epicentrală. E cea mai mare din ultimii 200 de ani / În zonă se vor monta echipamente noi

EXCLUSIV VIDEO | Cât de pregătită este România pentru un cutremur major? Paul Racoviță, inspector general ISC: „Dă, Doamne, să nu se întâmple”